Astazi vom vorbi despre incredere. Cum ai defini tu, ghiocel, increderea? Ei bine DEX ne zice cam asa “a pune temei pe cinstea, pe sinceritatea cuiva“. Hai nu ma-nebuni, chiar asa?
Am stabilit deja din postul anterior cum ca uneori este mai bine sa minti si o persoana sincera pana la capat este la fel de greu de gasit ca si un penis cu 2 picioare.. si nu, nu vorbim despre prietena ta. Sa incepem deci:
5. Oamenii tind sa minta
Si tind sa minta prost majoritatea ceea ce face cu atat mai grea decizia de a avea sau nu incredere in ei. Trebuie sa fi auzit vorba aia ‘minciuna are picioare scurte‘? Sigur ca ai auzit-o, ti-o spunea maica-ta in fiecare zi cand vedea cum o minti ca un nesmitit ce esti. Nonsens total. Sa zicem ca minciunile ar avea picioarele scurte, dar aici ‘scurt’ este din nou un termen relativ. Precum si distanta de la Pamant la Soare este scurta in comparatie cu cea dintre Pamant si VY Canis Majoris (wtf?). Cine te opreste sa transformi acel micut scurt si insignifiant intr-un micut urias si de lunga durata? Ai ghicit bine, nimeni.
Nom nom nom.
Ceea ce incerc sa zic aici este ca o simpla vorba ca aceasta creaza in tine de mic copil frica aceea inerta ca odata si odata minciunile tale vor iesi la suprafata, li se vor termina picioarele, si fii sigur ca vor iesi daca gandesti astfel. Si cine va mai avea incredere in tine dupaia, hmm? Nimeni. Sa minti e natural, este frumos, dar minte cu cap si doar atunci cand este neaparata nevoie. Prin minciunile mici si prostesti ajungi sa te dai de gol si poate chiar sa le scoti la iveala pe cele mari si grele. Grija mare deci!
4. Toti suntem egoisti in final
Nici sa nu te aud ca ma contrazici. Stii foarte bine ca asa este. Si daca nu stii inseamna ori ca esti un ignorant imputit ori n-ai trait destul inca. Ori amandoua. Dar cum am putea sa fim altfel? E in natura noastra sa vrem cei mai bun pentru noi insine. Si iti pot demonstra foarte usor asta. Ia priveste:
Ai de ales intre o suma mare de bani si persoana iubita. Ce alegi?… Suma de bani? Egoistu’ pulii. Sau poate… Persoana iubita? Daaa? Oooow :X… egoist bulangiu ce esti. De ce?, intrebi tu Ghiocel, nedumerit. Pai a fii egoist nu insemna sa visezi si sa vrei numai bani. De ce nimeni nu-ti prezinta si a treia optiune in situatia precedenta: “sa nu ai nimic“. Cati dintre noi am alege optiunea 3? NICI UNUL! Suntem atat de egoisiti incat uitam si ca aceasta optiune exista, probabil de aia nici nu o mai zicem, sa nu ne facem de ras. Si stiu ca ti se pare trist, dar chiar nu este. Asa trebuie sa fim. Ca sa putem merge mai departe.
Banii n-aduc fericirea copii, o cumpara.
Cum ai putea sa ai incredere intr-o persoana cand acum stii ca, la fel ca si tine, este egoista, egocentrista si inca vreo 3 alte cuvinte care incep cu ego? Pai nu poti. De aceea trebuie sa fii permanent pregatit ca intr-una din zilele astea persoana de langa tine, draga, poate chiar iubita, te va dezamgi. Si fi sigur ca o va face. Are nevoie doar de timp.
3. Mai bine sa vinzi decat sa fi vandut
Din nou multi dintre voi o sa sara cu gura ca niste femei la menopauza ca vai ce imbecilitate am zis. Calmeaza-te, ia o gura de aer si cand ti-ai revenit aseaza-te din nou pe scaun. Esti gata? Bun.
Eu vad oamenii din jurul meu ca pe niste actiuni la o societate comerciala. Pe de o parte sunt cei in care nu vad niciun beneficiu sau castig, oameni pe care tind sa-i ignor pur si simplu. Pe de alta parte sunt cei care se arata promitatori, care au o scanteie fie cat de mica. In acei oameni imi place sa investesc. Timp, resurse, chiar si bani. Atata timp cat totul merge bine, si ‘actiunile’ cresc continui sa investesc. Deodata ce vad ca graficul incepe sa coboare un beculet de alarma se porneste in mintea mea si incep planul de evacuare fortata. Vand tot, si incerc daca se poate sa ies pe profit. Desigur ca se intampla rar sa fiu nevoit sa fac asta, dar se intampla.
Sorry, bro..
Tot ce am spus mai sus este o metafora si nu am pretentia sa o inteleaga toti. Pentru toti cei in situatia asta o sa o explic si pe romaneste. Odata ce vad ca relatia cu un om nu mai merge trebuie luate niste masuri si masurile astea sunt singurele care difera de la persoana la persoana. In timp ce unii se chinuie ani la rand sa repare ceva iremediabil ajungand sa sufere mult mai rau in final, altii se scapa repede de acest cancer si traiesc linistiti, fericiti. Tu in ce categorie te incluzi? Daca nu stii intreaba-te urmatoarele: Esti trist? Suferi dupa cineva care nici nu (mai) stie ca existi? Atunci esti in prima categorie.
2. Totul moare la un moment dat
Chiar si tu. Si asa cum spunea un mare om ‘viata e prea scurta ca sa futi femei grase’. Ce vreau sa spun cu asta este ca nu-ti pierde timpul fara rost pe ceva simplu si modest. Gandeste la o scara mai mare. Nu te multumi cu putin. Viata e scurta. Vad constant in autobuze si pe strada oameni batrani cu expresia aia de tristete pe fata, de parca l-a batut soarta. Si de multe ori chiar asta este motivul lor. ‘Nu mi-a dat Dumnezeu!’. Pai normal ca nu ti-a dat, ca esti prost. Ce-astepti sa-ti dea? Fa-ti singurul viitorul, nu ajunge ca unul dintre acei tristi.
Oooh, this is bad!
Spre exemplu, imi place sa fumez. Nu mult, un pachet pe saptamana e de ajuns. Toata lumea spune ca ‘nu mai fuma ca o sa faci cancer’. Ok, o sa fac cancer, si o sa mor la 40 de ani dar macar am facut ceva ce mi-a placut. Am fumat, am baut, m-am distrat si am futut femei bune. Regrete? Pana acum niciunul. Da! Ai auzit bine. Niciunul. Compara situatia mea acum cu cea a unui individ (ipotetic) care ajunge la 45 de ani si afla subit ca are cancer la plamani in faza avansata. Cum este posibil? El n-a fumat in viata lui. N-a pus gura pe alcool, nu a facut decat sa munceasca si sa isi castige cu greu painea. Cum poate acel om sa isi traiasca ultimele clipe stiind ca in viata lui nu a facut nimic signifiant?
Ce legatura are asta cu increderea? Pai are. Gandeste-te ca il cunosti pe individul de mai sus. Gandeste-te ca ai avut incredere in el toata viata. Era persoana ta de referinta. Pentru tine era idolul tau. Cum reactionezi cand afli vestea cea grea?
1. Viata e prea scurta ca sa-ti plangi de mila singur
Okay, te-a parasit iubirea vietii tale. Bun. Merita sa stai sa-ti plangi de mila? Merita, vreo 2 zile asa. Bei, fumezi, te duci la curve. Eventual iti trece. Dar vad cazuri, tot mai multe, de-a dreptul penibile. Oameni care pentru o alta fiinta si-ar da viata, si ce e si mai trist este ca sentimentul nu este reciproc niciodata. Ain’t that a bitch?
Cand vine vorba de relatii (nu ca as avea eu cea mai vasta experienta (thank god!)), un prieten bun de-al meu m-a invatat odata ca trebuie sa te comporti intodeauna ca un soldat rus. Cum adica? Pai, soldatul rus nu da inapoi si nu se intoarce niciodata pe unde a trecut. Drumul sau este inainte. Asa trebuie sa fie. Singura excetie, repet, SINGURA exceptie este atunci cand ea arata asa:
Meh...
Traieste-ti viata Ghiocel, si ai incredere in cat mai putina lume. Sa nu mai ai in nimeni e mai greu, si trebuie sa fii un pic paranoic, dar orice ar fi nu te arunca niciodata orb in ceva ce e prea frumos sa fie adevarat. De multe ori nu este.
Yours Truly, P.C
P.S: Tocmai ce am observat ca am ajuns la pragul de 200 de posturi cu articolul precedent. Pe aceasta cale tin sa iti multumesc tie personal ca si cititor si sa anunt ca toti cei care ma cunosc (cu adevarat) pot sa se bata usor cu mana pe spate in semn de apreciere. Poate ne vedem si pe la o bere asta daca sunteti prin Cluj. One love, baby! Tot odata, am eliminat (in sfarsit) stadiul beta din titlul blogului. 200 de posturi sunt destule incat sa fi iesit cu succes din acesta, zic eu. Alte mici modificari au mai fost facute, pentru a usura si a face mai placuta experinta pe site. Enjoy (curu’ ala superb de mai sus pe care nu poti sa nu il privesti)!