Skip to content

ePavo

Brilliantly Positive!

4 lucruri pe care le urasti (dar care de fapt te ajuta)

18 Aug 2012

 

Hey, știu că ți-a fost dor, nu are rost să ne ascundem. Săptămâna asta vorbim un pic despre lucrurile acelea pe care le urăși, poate datorită unor preconcepții, poate pentru că așa ai fost manipulat să o faci sau poate că pur și simplu îți vine să-ți bați copiii ori de cate ori auzi de ele. Din orice motiv preferi, să știi totuși că nu ești singurul și și noi, majoritatea, le urâm în diferite măsuri. Hai să le vedem:

4. Matematica

De ce o urăsc?

Repulsia față de matematică (știința în general dar mai ales materia din școli) este ceva atât de comun și cunoscut încât nici nu mai este nevoie să te conving de asta. Este în noi toți. O ură atât de bine întipărită încât ne afectează permanent. Cu cât petreci mai mulți ani învățând-o cu atât ajungi să o urăști mai tare. Dacă în gimnaziu îți cam placea și parcă, parcă înțelegeai ceva, în liceu situația se schimbă total. Poate e și din cauză că atunci începi să te schimbi, atunci începi să devii tu, și parcă te îngrijorează mai mult coșul ăla de pe nas decat integrală din e la minus x. Și uite așa se adună ani și ani de nepăsare și vine momentul când te trezești că nu mai știi nimic și că în câteva săptămâni tu ai BAC-u’. Situația nu se schimbă nici la facultate. Sorry!

 

Daca o înțelegi probabil nu ai niciun prieten.

De ce mă ajută?

Inainte să-ți explic de ce te ajută și de ce ar trebui să-i acorzi mai multă atenție am să-ți prezint părerea mea pentru care cred că ajungem să urâm atat de mult această materie. Nu este datorită complexității ei ci mai degrabă neaplicabilității ei de către profesori prin exemple concrete. Prea lung cuvântul? Hai ca pot și mai simplu. Nu vezi domne profesorul să vină să-ți dea un exemplu concret unde pizda mă-sii s-ar putea folosi acea integrală sau acea funcție de gradul 13. Nu! Ei vin, ca niște salariați bugetari amărâți și îți deșartă materia pe care și ei au trebuit să o învețe în facultate la fel de robotic fără să-ți prezinte și partea frumoasă. Îți arată o fundație de clădire dar nu-ți zic că acolo va fi un Mall sau un parc de distracții. (metaforă)

 

3. Lucrul in echipa

De ce îl urăsc?

Toți pretindem că iubim munca în echipă, mai ales la interviuri, dar când vine vorba de lucrat cu adevarat în echipă parcă nu mai suntem atât de încântați și dornici. Și e și normal. Vorbesc aici în numele celor care chiar fac ceva în această echipă și nu doar “vin cu idei” (a se citi: stau și așteaptă ca tu sa termini treaba). Momentul ăla cand cineva îți fute munca pe 2 săptămâni e chiar de neprețuit. Ar trebui inclus în una din reclamele celor de la MasterCard.

 

Piesa aia chiar nu se potriveste!

 

De ce mă ajută?

Te ajută prin faptul ca îți deschide mintea și te lasă să faci ceea ce mie imi place să numesc un moment de “Leap of Faith”. Un pas al credinței (sună oribil în română, știu). Ceea ce vreau să spun este că fiecare este bun la ceva, trebuie să ai doar încredere că acel cineva va reuși să-și găsescă, cu timpul, locul potrivit și să dea ce are mai bun. Nu se va întâmpla tot timpul. Defapt se va întâmpla atat de rar încât vei dori să renunți și să-ți bagi p*la. Dar dacă totuși poți să reziști și să-și găsești locul într-o echipă de oameni balansată corespunzator atunci vei vedea cât de ușor este mai departe. De asemenea te ajuta sa vezi și să accepți că alții pot fi mai buni ca tine în anumite domenii și că încercând să faci totul singur este mult mai ineficient.

2. Sefii

De ce îi urăsc?

Șefii. Creaturi ale unei dimensiuni cu totul necunoscută nouă, o dimensiune în care cuvinte precum: milă, suflet, bun, darnic nu s-au inventat. Înafară de asta ei sunt OK. Asta până când realizezi ca vacanța aia de o aveai planuită de câteva luni va trebui amânată/anulată. La urma urmei teancu’ ala de foi de pe biroul tău nu o sa dispară peste noapte… Sau?

 

You gonna eat that muffin?

 

De ce mă ajută?

Suntem creați pentru a fi conduși. Pentru a ni se da niște reguli scrise și pentru a le urma. Fără asta ar fi haos, calculatorul de pe care citești acest articol ar fi al vecinului tău în cateva momente, pentru ca ‘de ce nu?’ Ni se oferă senzația de libertate și noi o acceptam de bună dar defapt nu suntem liberi. Nici nu trebuie. Întotdeauna trebuie să fie cineva mai sus, fie un șef, părinte, dumnezeu, președinte, dictator intergalactic. Orice. Atâta timp cât avem în cine să aruncăm cu rahat când totul merge prost și să uităm de el cand totul e bine, viața e frumoasă!

1. Momentele penibile

De ce le urăsc?

Trăim într-o societate în care ne e mult mai frică de un moment penibil decât de moarte. Gândește-te la ultima dată când ai vrut să vorbești cu o tipă într-un club/mall/magazin și la frica aia care creștea tot mai tare în tine cu cât ezitai mai mult și amânai momentul să te bagi în seamă, găsind scuze penibile de genul: “Are prieten probabil. Hehe!”. Penibil. Cu toții am fost acolo, și este o parte din viață, o lecție.

 

 

De ce mă ajută?

Dacă stam să ne gandim are logică de ce aceasta frică este mai intensa iî noi decat cea de deces. Spre deosebire de frica de moarte, frica de eșec este mult mai prezentă în viețile noastre de zi cu zi. Este și normal ca încetul cu încetul să-i ia locul. Suntem ființe inteligente (majoritatea) iar inteligența este definită ca și capacitatea de a ta adapta cât mai usor și repede la mediul în care trăiești. Daca am trăi în junglă probabil că lucrurile ar sta cu totul altfel iar eu nu aș mai scrie articole. Dar cum trăim într-o societate civilizată (lol) nevoile și totodată cu ele și fobiile se schimbă, se adaptează. Asta nu schimbă însă cu nimic faptul că ești un papă lapte și că îți pierzi nopțile jucând World of Warcraft în loc să-ți găsești fericirea.

 

Yours Truly, P.C

 

P.S: Un mic update pentru motivul pentru care nu prea am mai scris în ultima perioadă. Nu prea am avut chef timp sincer să fiu. Dar mai mult de atat nu prea am avut inspirație. Sunt in cursul unor schimbari majore și poate și de-aia. Mi-au cam luat focus-ul de pe ceea ce faceam înainte. Însă sper să se remedieze cât mai curând asta și să revin la normal (cu articolele cel puțin). Cât despre ce schimbări este vorba, poate într-un viitor articol. Poate..

 
Leave a Comment